Honore de Balzac (1799-1850)

       Honore de Balzac s-a nascut la data de 20 mai 1799. Tatal sau, Bernard Francois Balzac (Balssa), a fost administrator de spital, iar mama, Laura Sallembier, provenea dintr-o familie instarita.
       In 1804 Balzac a inceput sa studieze la colegiul din Tours, iar in 1807 la colegiul din Vendome. In 1814 si-a continuat studiile la pensionul Lepitre din Paris. Doi ani mai tarziu a inceput sa frecventeze cursurile facultatii de drept. A indeplinit functia de secretar, apoi pe cea de notar dar in 1819 a hotarat sa se dedice literaturii.
       In 1822 a publicat romanul "Mostenitoarea din Birague" care nu a fost intampinat cu succes. A mai publicat si alte incercari literare sub diverse pseudonime (M. de Vieillergle, Saint-Alme, Lord R'Loone). In aceasta perioada s-a indragostit de Laure de Berny, o femeie de 45 de ani, casatorita si cu noua copii. Aceasta i-a calauzit pasii spre gloria pe care si-o dorea. Pana la ruperea relatiei, odata cu implinirea varstei de 55 de ani a doamnei Berny, aceasta a avut rolul de a ii ghida munca, citea manuscrisele si adnota simplu: „prost” sau „fraza de refacut”.
       In 1829 Balzac a semnat pentru prima oara cu numele real romanul "Suanii" care evoca luptele dintre republicani si sustinatorii monarhiei. In acelasi an a inceput "Comedia umana", o colectie de romane si povestiri scurte. Cele mai importante romane din "Comedia umana" sunt: "Louis Lambert" (1832), "Eugenie Grandet" (1833), "La Recherche de l’absolu" (In cautarea absolutului, 1834), "Le Pere Goriot" (Mos Goriot, 1835), "Les Illusions perdues" (Iluzii pierdute, 1837), "Cesar Birotteau" (1837), "La Cousine Bette" (Verisoara Bette, 1847), "Le Cousin Pons" (Varul Pons, 1847), etc.
       Alte romane ale scriitorului: "Physiologie du mariage" (Fiziologia casatoriei, 1829), Gobseck (1830), "Contes drolatiques" (Povestiri hazlii, 1832-1837), "L'Illustre Gaudissart" (Ilustrul Gaudissart, 1833-1844), "Le lys dans la vallee" (Crinul din vale, 1835), "La maison Nucingen" (Casa Nucingen, 1838), "Splendeurs et miseres des courtisanes" (Stralucirea si suferintele curtezanelor, 1839-1847), "Les paysans" (Taranii, 1844), "Le peau de chagrin" (Pielea de sagri , 1831), s.a.
       In anul 1832 a inceput corespondenta dintre Balzac si contesa poloneza Haska (Straina) care a durat doua decenii.
       Intre anii 1834-1836 au aparut cate patru volume de "Scene din viata particulara", "Scene din viata de provincie", "Scene din viata pariziana". In 1838 a scris pisa de teatru "Mercadet" iar 1840 piesa "Vautrin" dupa numele unui personaj din "Mos Goriot". Intre 1842-1846 sub titlul general "Comedia umana", Balzac a publicat operele complete in 16 volume.
       In perioada 1848-1850 scriitorul s-a stabilit in Ucraina unde epuizat de munca si bolnav de inima nu si-a mai gasit ritmul de lucru. La data de 14 martie 1841 s-a casatorit cu doamna Haska si in luna mai s-a intors la Paris. Pe 19 august in acelasi an Balzac a murit in strada Fortunne.


Mos Goriot (1834)

       Romanul "Mos Goriot a fost publicat in anul 1834. El face parte din "Comedia umana", ciclul "Scene din viata pariziana".
       Personajul principal al romanului este mos Goriot, un fost negustor de paste fainoase, care din dragoste pentru fiicele sale duce o viata mizera in pensiunea Vauquer. Pentru el fiicele sale sunt "viciul" sau, "iubitele sale", "totul". El si-a concentrat intreaga viata afectiva in jurul unui singur sentiment, obsedant, si anume iubirea paterna. Insa Delphine si Anastasie isi ignora tatal pentru a se impune nestingherite de originea lor umila, in randurile aristocratiei.
       Pensionarii doamnei Vauquer sunt studenti sarmani, fete batrane, un barbat cu peruca neagra (Vautrin, un ocnas evadat), Poiret si mos Goriot, tinta a glumelor si ironiilor celorlalti. Aici totul este "de o rara uratenie" in culori intunecate.
       Paralel cu destinul lui Moş Goriot, Balzac ne infatiseaza si evolutia tanarului provincial Eugene de Rastignac. Acesta vrea sa reuseasca in viata prin munca cinstita, dar cu timpul sub influenta lui Vautrin, el ajunge la concluzia ca pentru a-si atinge scopurile trebuie sa faca uz de orice mijloace.
       Mos Goriot" este un roman realist, care dezvaluie dezumanizarea sub semnul banului si este un document de epoca, un studiu de moravuri, o cronica nemuritoare.