Camil Petrescu (1894-1957)

       Camil Petrescu s-a nascut la data de 22 aprilie 1894 in Bucuresti. A fost fiul Anei Keller Petrescu si al sotului acesteia (functionar sau ofiter, dupa alte versiuni). A fost crescut de o doica si de sotul acesteia, Tudor Popescu, care i-a dat abia in 1944 cateva scrisori primite de la mama sa.
       Scoala primara a facut-o in cartierul Obor. Apoi a devenit bursier la Liceul "Sf. Sava" (1906-1908) si din 1908 la Liceul "Gh. Lazar".
       In 1913 a aparut primul sau articol in "Rampa". A urmat cursurile Facultatii de Filosofie si Litere din Bucuresti. Un an mai tarziu a publicat trei articole in "Facla" sub pseudonimul Raul D. In 1916 a absolvit Scoala de Ofiteri cu gradul de sublocotenent. In acelasi an a scris piesa "Jocul ielelor" iar in august a participat la luptele din Predeal-Brasov, Suceava si Oituz. In 1917 a fost luat prizonier de germani si a ajuns in lagarul de la Sopronyck (Ungaria).
       In 1918 a fost eliberat si a intampinat mari greutati in anularea actului de deces (deoarece nu se mai stia nimic despre el a fost declarat mort). Dupa inca un an si-a luat licenta in filosofie si a devenit profesor suplinitor de limba romana la Liceul "Gh. Lazar". In aceeasi perioada a scris piesa "Act venetian".
       In anul 1920 a editat la Timisoara revista "Limba romana" si a infiintat si ziarul "Tara". A scris in acelasi timp piesa "Suflete tari". Debutul editorial s-a petrecut cu volumul "Versuri. Idee. Ciclul morţii" in 1923. Intre anii 1924-1925 a lucrat la piesa "Danton" care a avut premiera la 17 ani de la moartea autorului. Anul urmator a scris comedia "Mitica Popescu".
       In anul 1930 a scris romanul "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" iar in 1932 romanul "Patul lui Procust" ce a fost publicat un an mai tarziu.
       In 1937 scriitorul si-a dat doctoratul cu lucrarea "Modalitatea estetica a teatrului". In anul urmator a scris scenariul filmului "Stefan cel Mare". In 1939 a fost numit director al Teatrului National din Bucuresti.
       Camil Petrescu s-a casatorit la data de 3 aprilie 1947 cu actrita Eugenia Marian. La data de 21 iunie i s-a nascut primul fiu iar in 1950 cel de-al doilea.
       In 1954 au aparut primele doua volume din romanul "Un om intre oameni". Volumul al treilea a fost publicat postum. In 1957 a aparut un volum de "Versuri". A murit la data de 13 mai in acelasi an la Bucuresti.


Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi (1930)

       Romanul "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" a fost publicat de catre Camil Petrescu in anul 1930. In centrul romanului se afla Stefan Gheorghidiu, filozof si apoi sublocotenent in primul razboi mondial.
       Romanul este alcatuit din doua parti ce se alatura cronologic, problema din prima parte fiind solutionata prin experienta din cea de-a doua parte. Aceasta unitate compozitionala este relevata si de titlul romanului care sugereaza faptul ca ultima noapte de dragoste este si intaia noapte de razboi.
       Inceputul operei este reprezentat de o discutie de la popota ofiterilor cand Stefan Gheorghidiu povesteste experienta erotica pe care a trait-o alaturi de Ela, o colega de facultate. Cei doi s-au casatorit din dragoste dar odata cu mostenirea unei averi substantiale Ela a devenit tot mai interesata de societatea moderna, fiind preocupata numai de moda, distractii nocturne sau escapade. Astfel Stefan incepe sa fie chinuit de gelozie. Traind insa experienta razboiului unde cunoaste mizeria, frica si suferinta isi da seama ca nu mai conteaza daca Ela l-a inselat sau nu.