Friedrich Nietzsche (1844-1900 )

       Friedrich Wilhelm Nietzsche s-a nascut la data de 15 octombrie 1844, la Rocken, langa Lutzen, intr-o familie de luterani, tatal sau fiind pastor.
       A studiat la liceul Pforta din Naumburg. La varsta de zece ani era considerat un "copil minune" deoarece scrisese un motet, circa cincizeci de poezii si incepuse sa scrie si un jurnal intim.
       In 1864 a inceput sa studieze teologia si filologia clasica la Universitatea din Bonn unde i-a avut ca profesori pe Wilhelm Ritscl si Otto Jahn. In aceasta perioada a inceput sa compuna muzica in maniera lui Schumann. Curand a renuntat la teologie si a inceput sa manifeste primele critici la adresa crestinismului.
       In 1866 a scris prima sa lucrare despre poezia lui Teognis care l-a incantat pe Rischl. In acelasi an a fost chemat in armata dar a fost trimis acasa din cauza unei rani pricinuite de o cadere de pe cal.
       In toamna anului 1868 l-a cunoscut pe Richard Wagner.
       Un an mai tarziu a devenit profesor de filologie clasica la Universitatea din Basel.
       In 1872 Nietzsche a publicat "Nasterea tragediei sau Elenism si Pesimism", in 1873 "Nastera filozofiei in epoca tragediei grecesti" si a inceput cartea "Consideratii intempestive".
       Sanatatea subreda l-a determinat sa-si ia mai multe concedii medicala pentru ca in 1879 sa abandoneze definitiv invatamantul.
       In anul 1881 la Genova, a descoperit muzica lui Bizet.
       In 1882 in urma unei calatori in Sicilia, a cunoscut-o la Roma pe Lou Salome de care s-a indragostit. Idilei i s-a opus sora lui Nietzsche si curand a intervenit ruptura dintre cei doi.
       In aprilie 1888 Georg Brandes , un critic danez, a tinut la Copenhaga prelegeri despre "filozoful german Friedrich Nietzsche".
       In 1889 Nietzsche grav bolnav psihic a fost internat in diferite clinici. Cauzele nebuniei au ramas chiar si astazi neelucidate pe deplin.
       Printre operele lui Nietzsche se numara: "Aurora" (1881), "Stiinta vesela" (1882), "Asa grait-a Zarathustra" (1885), "Dincolo de bine si rau" (1886), "Genealogia moralei" (1887), "Amurgul idolilor" (1888), "Anticristul" (1888), etc.
       Dupa cateva intervale de remisiune a bolii, in care s-a mai ocupat de reeditari si traduceri din operele sale s-a stins din viata la data de 25 august 1900, la Weimar.


Asa grait-a Zarathustra (1885)

       Cartea "Asa grait-a Zarathustra" a fost publicata de catre Fridrich Nietzsche in anul 1885. Este compusa dintr-un prolog si patru parti.
       Prologul relateaza descinderea lui Zarathustra intre oameni, pentru a condamna virtutea, mila, justitia si fericirea si pentru a le predica depasirea omenescului spre idealul Supraomului.
       Partea intai cuprinde "cuvantarile" lui Zarathustra, multe dintre ele critice (contra moralistilor, contra justitiei, armatei, presei, femeilor, etc.), dar si constructive, omul sortit sa se autodepaseasca trebuie sa fie creativ, sa-si iubeasca "departele", sa respecte copilul si casatoria, etc.
       Partea a doua reia unele critici dar contine si cateva pasaje lirice precum si indicatia mantuirii prin vointa.
       Partea a treia a cartii este dominata de "enigma si viziunea" eternei reintoarceri a Identicului.
       In ultima parte Zarathustra intalneste personaje care simbolizeaza diverse tipuri de umanitate decazuta, aparute in urma teribilului adevar: "Dumnezeu a murit".