J. W. Goethe (1749-1832)

       Johann Wolfgang von Goethe (innobilat in anul 1782) s-a nascut la data de 28 august 1749 la Frankfurt pe Main. A fost fiul lui Johann Kaspar Goethe, inalt functionar de stat, si al Catharinei Elisabeth Textor. A avut o sora, Cornelia Friderike Christiana, ceilalti frati murind de timpuriu.
       Intre anii 1756-1758 Goethe a frecventat o scoala publica. A primt o educatie aleasa studiind desenul, muzica (pian si violoncel), scrima, calaria, literatura germana si universala, limbi straine vechi si moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza si engleza).
       A inceput sa iubeasca literatura citind din biblioteca tatalui sau care cuprindea aproximativ doua mii de volume. O alta atractie o simtea fata de teatru in casa parinteasca prezentandu-se anual un spectacol de teatru de papusi.
       In anul 1763 a asistat la un concert al lui Mozart care avea sapte ani.
       In 1765 a inceput sa studieze dreptul la Universitatea din Leipzig. In acest timp a scris primele poezii "Neue Lieder" (Cantece noi), si o comedie "Die Laune des Verliebten" (Capriciul indragostitului).
       In 1770 s-a mutat la Universitatea din Strasbourg unde si-a continuat studiile juridice.
       In vara anului 1771 Goethe si-a dat disertatia juridica. Aceasta nu a fost aprobata deoarece continea subiecte orientate impotriva bisericii. La sfarsitul lunii august a primit licenta de avocatura. In aceasta perioada a scris drama "Gotz von Berlinchingen". Aceasta a deschis calea teatrului istoric popular.
       In mai 1772 a mers ca practicant la judecatoria regala din Wetzlar. Aici l-a cunoscut pe Johann Christian Kestner. La logodna acestuia cu Charlotte Buff („Lotte”) s-a indragostit de ea si cei doi au devenit de nedespartit pana cand Goethe a avut o discutie aprinsa cu Kestner si a fugit la Frankfurt. Din corespondenta cu Kestner a aflat ca un prieten al sau s-a sinucis. Aceste intamplari au influentat scrierea romanului "Die Leiden des jungen Werther" (Suferintele tanarului Werther) care a dus la o „Werther-isterie” pe plan european, raportandu-se sinucideri stil „Jerusalem”.
       In 1775 s-a mutat la Weimer la invitatia ducelui Karl August unde a ocupat diferite functii si demnitati.
       In septembrie 1786 Goethe a plecat in Italia unde a ramas pana in 1788. Aici a inceput sa picteze, din aceasta perioada sunt mentinute in jur de 850 de desene. Intors acasa a intalnit-o pe Christiane Vulpius, o tanara saraca cu care s-a casatorit si cu carea avut un fiu.
       In 1794 a inceput prietenia cu Schiller.
       A scris atat poezie: "Prometeu" (1785), "Elegii romane" (1795), "Faust" (1808-1833), teatru: "Ifigenia în Taurida" (1779), "Torquato Tasso" (1790) cat si romane si nuvele: "Suferintele tanarului Werther" (1774), "Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister" (1795), "Anii de peregrinare ai lui Wilhelm Meister" (1821), etc.
       De-a lungul vietii sale a manifestat pasiune pentru cercetarea stiintifica, a elaborat o teorie a culorilor si a redactat lucrari de botanica si biologie.
       La data de 22 martie 1832 Goethe a murit de pneumonie. A fost inmormantat la "Mormantul Printilor in Weimar".


Suferintele tanarului Werther (1774)

       Romanul "Suferintele tanarului Werther" a fost publicat de catre J. W. Goethe in anul 1774.
       Este un roman epistolar, perspectiva asupra intamplarilor conturandu-se prin corespondenta dintre Werther si Wilhelm. Werther este plecat intr-o calatorie si ii povesteste prietenului sau intamplarile prin care trece. Acest schimb epistolar dureaza sapte luni, din mai pana in decembrie 1771. Este descrisa sensibilitatea si suferinta tanarului datorate unei iubiri interzise. Sentimentele care il covarsesc si piedica pe care o afla in logodnicul de neinlaturat al Lottei il conduc pe Werther la ciudata dorinta de a-si curma viata.