Virginia Wolf (1882-1941)

       Adeline Virginia Stephen cunoscuta, ca Virginia Wolf, s-a nascut la data de 25 ianuarie 1882, la Londra. Tatal ei, Sir Leslie Stephen, a fost un autor remarcabil, critic si alpinist. Mama ei, o femeie frumoasa si renumita, Julia Prinsep Stephen, s-a nascut in India dar mai tarziu s-a mutat in Anglia cu mama ei, unde a fost model pentru pictorii prerafaeliti, ca de exemplu Edward Burne-Jones. Ambii parinti mai fusesera casatoriti si ramasesera vaduvi (tatal fiind vaduv al fiicei celei mai mici a lui William Thackeray). Tatal a avut o fiica din prima casatorie iar mama doi baieti si o fata. Impreuna au avut-o pe Virginia si inca o fata si doi baieti.
       Tatal sau a detinut o imensa biblioteca din care impreuna cu sora sa Vanessa (spre deosebire de ceilalti frati care au mers la scoala) a invatat despre clasici si literatura engleza.
       Familia isi petrecea vacantele de vara la "Casa de vara" a lui Stephen, Talland House, care se deschidea spre golful din Portminister. Amintirile acestea au influentat scrierile de mai tarziu ale Virginiei.
       Moartea brusca a mamei in 1895 si a uneia dintre surori, doi ani mai tarziu, a dus la aparitia primelor crize nervoase ale Virginiei. La moartea tatalui sau in 1904 aceasta a fost internata. Savantii moderni cred ca crizele nervoase si perioadele depresive repetate au fost de asemenea influentate de abuzurile sexuale pe care Virginia si Vanessa le suferisera din partea fratilor vitregi George si Gerald (de care Virginia isi aminteste in eseurile sale autoboigrafice "O schita a trecutului" si "22 Park Gate").
       Virginia Wolf a studiat la "King's College", "Cambridge", si "King's College Londra", unde i-a cunoscut pe Lytton Strachey, Clive Bell, Rubert Brooke, Saxon Sydney-Turner, Duncan Grant si Leonard Woolf. Impreuna au format nucleul cercului intelectual cunoscut ca „Grupul Bloomsbury”. Unii au dobandit o proasta reputatie in 1910 in inselatoria de la Dreadnought la care Virginia a participat fiind deghizata ca un barbat de la curtea regala din Abisinia.
       In anul 1912 Virginia s-a casatorit cu Leonard Wolf.
       In 1922, Virginia a intalnit-o pe scriitoarea Vita Sackvile-West. Impreuna au avut o relatie sexuala care a durat de-a lungul anilor 1920.
       In anul 1928, Woolf a prezentat-o pe Sackvile-West in "Orlando", o fantastica biografie in care viata eroinei cuprinde trei secole si ambele sexe.
       Dupa ce relatia s-a incheiat cele doua au ramas prietene.
       Dupa terminarea ultimului ei roman (publicat postmortum) "Between the Acts", Woolf a cazut din nou prada depresiei. Inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, distrugerea casei din Londra in timpul atacului prin surprindere si primirea rece a biografiei sale de catre un prieten, Roger Fly, i-au agravat starea si nu a mai putut sa lucreze.
       Printre operele scriitoarei se numara: "Doamna Dalloway" 1925), "Spre Far" (1927), "Orlando" (1928), "Valurile" (1931), etc.
       La data de 28 martie 1941, Virginia Woolf s-a sinucis. Ea si-a imbracat paltonul, i-a umplut buzunarele cu pietre si a intrat in raul Ouse din apropierea casei sale, unde s-a innecat. Scena apare si in romanul "Orele" al lui Michael Cunningham si in filmul realizat dupa carte in regia lui Stephen Daldry cu Nicole Kidman in rolul principal.
       Trupul Virginiei Woolf a fost gasit abia pe 18 aprilie. Sotul ei a inmormantat-o sub un copac in gradina din Monk's House, casa lor din Rodmell, Sussex.


Orlando (1928)

       Romanul "Orlando" a fost publicat de catre Virginia Wolf in anul 1928.
       Este un roman biografic care incearca sa zugravească caracterul unei persoane reale, si este dedicat Vitei Sackville-West. El are menirea sa o consoleze pe Vita, pentru faptul ca s-a nascut fata.
       Orlando este adolescent in epoca elizabetana, iubeste in epoca stuartilor, devine din barbat femeie in timpul unei ambuscade la Constantinopol si se casatoreste in era victoriana. Epocile strabatute reprezinta disponibilitatea constiintei sale flexibile.

John Steinbeck (1902-1968)

       John Ernst Steinbeck s-a nascut la data de 27 februarie 1902, la Salinas, California. Tatal sau a fost John Steinbeck, de origine germana. Acesta era administratorul unei mori, iar mama, Olive Hamilton Steinbeck, era invatatoare.        A mai avut un frate si doua surori.
Scoala elementara si liceul le-a urmat in orasul natal.
       Intre anii 1919-1924 a inceput sa scrie pentru ziarul liceului, "El Gabilan". Dupa terminarea liceului a urmat Universitatea Stanford. A mai urmat cursuri de literatura clasica si un curs introductiv de zoologie. In aceasta perioada a publicat primele povestiri in revista studenteasca "The Standford Spectator".
       In anul 1926 Steinbeck a parasit Universitatea fara a obtine diploma. A lucrat ca ingrijitor la o locuinta langa Lacul Tahoe, dupa care a plecat la New York unde s-a angajat mai intai pe santier si apoi cu ajutorul unui unchi ca reporter la "New York American".
       In 1926 s-a intors in California. Un an mai tarziu a publicat povestirea "Darul lui Iban".
       In anul 1928 a terminat primul sau roman "Cupa de aur", publicat un an mai tarziu.
       In ianuarie 1930 John Steinbeck s-a casatorit cu Carol Henning.
       In 1931 a scris ciclul de povestiri "Pasunile raiului" iar in 1933 a inceput ciclul "Calutul roib".
       In septembrie 1934 a inceput sa scrie romanul "Batalia", publicat doi ani mai tarziu.
       In anul 1937 a aparut volumul "Soareci si oameni" care in prima luna de la lansare s-a vandut in 1000 de exemplare zilnic. In aprilie 1939 a publicat romanul "Fructele maniei" care a devenit bestseller national. In acelasi an a intalnit-o pe cantareata Gwendolyn Conger cu care a avut o relatie amoroasa.
       In anul 1940 scriitorul a primit "Premiul Pulitzer" pentru "Fructele maniei".
       In 1941 s-a despartit de sotia sa dupa ce i-a marturisit despre relatia cu Gwyn Conger cu care s-a mutat la New York.
       In martie 1943 s-a pronuntat divortul de Carol si in aceeasi luna s-a casatorit cu Gwyn Conger. Tot in 1943 a devenit corespondent de razboi si a calatorit in Anglia, Algeria, Tunisia, Sicilia de unde a transmis relatari despre lupte.
       In 1949 scriitorul a cunoscut-o pe Elaine Scott cu care s-a casatorit in decembrie 1950. Impreuna au calatorit in Marea Caraibelor, Trinidad, Anglia, Italia , Grecia, Franta, Israel, Japonia, etc.
       Alte volume ale autorului sunt: "Nopti fara luna"(1942), "Calea conservelor"(1945), "Autobuzul ratacit"(1947), "La rasarit de Eden"(1951), "Iarna vrajbei noastre"(1961), etc.
       Scriitorul a realizat si cateva scenarii de film: "Lifeboat" (regia: Alfred Hitchcock, 1943), "The Pearl" (regia: Emilio Fernandez, 1947), "The Red Pony" (regia: Lewis Milestone, 1949), "Viva Zapata!" (regia: Elia Kazan, 1952), etc.
       In anul 1962, i-a fost decernat "Premiul Nobel" pentru literatura.
       La data de 20 decembrie 1968 John Steinbeck a decedat in apartamentul sau din New York in urma unui infarct. Sotia sa Elaine i-a dus cenusa la Salinas unde a ingropat-o alaturi de mormintele familiei.


Fructele maniei (1939)

       Romanul "Fructele maniei" a fost publicat de catre John Steinbeck in anul 1939.
       Acesta surprinde destinele unor oameni obisnuiti care lupta pentru a-si pastra demnitatea in fata unei mari crize sociale si economice. Familia Joad este nevoita sa isi paraseasca casa din Oklahoma si se alatura celorlalti emigranti care se indreapta catre California. Insa zilele si noptile petrecute pe drum duc la crearea unor noi reguli nescrise, la ura si uneori la conflicte sangeroase.