Francois Rabelais s-a nascut in jurul anului 1494 in tinutul Turena de langa Chinon. A fost fiul avocatului Antoine Rabelais. Despre copilaria si adolescenta lui nu se stiu prea multe lucruri. Studiile elementare le-a inceput la abatia benedictina din Seuilly, aproape de ferma parinteasca. In anul 1510, a intrat ca invatacel eclesiastic intr-o manastire de calugari franciscani si dupa noua ani s-a calugarit. In 1523 Rabelais a parasit locasul monahal si si-a gasit un protector in persoana staretului Geoffroy d’Etissac, al carui secretar a devenit. In 1527 a plecat sa viziteza marile centre universitare ale vremii :Bordeaux, Toulouse, Valence, Bourges, Orleans, Angers si Paris.
In 1530 a inceput studiul medicinei la Universitatea din Montpellier, pentru ca in anul 1532 sa fie numit medic in Lyon la Hotel Dieu. Cu ajutorul cunostintelor sale de greaca a tradus in franceza "Aforismele" lui Hipocrat. Sub pseudonimul Alcofrybas Nasier (anagrama lui Francois Rabelais) a scris prima sa opera "Pantagruel" (1532) si un almanah amuzant "La Pantagrueline Prognostication". Cu putin timp inainte a scris "Les Grandes et inestimable Chroniques du grand et enorme geant Gargantua" ("Marile si nepretuitele cronici ale enormului urias Gargantua") care s-a bucurat de mare succes in Lyon.
In anul 1533 Rabelais a publicat "La vie tres horrifique du grand Gargantua, pere de Pantagruel" (Viata extrem de infricosatoare a marelui Gargantua, tatal lui Pantagruel).
A facut mai multe calatori in Italia, iar in anul 1546 a publicat "Le Tiers Livre" ("A treia carte despre Pantagruel"), semnata de data asta Francois Rabelais.
Ultimii ani din viata i-a trait din veniturile parohiei Meudon. I se atribuie ca testament fraza: " N-am nimic, sunt plin de datorii, restul il las saracilor". A murit la data de 9 aprilie 1553, la Paris.
La noua ani de la moartea lui, in 1562, a aparut o editie partiala a celei de-a cincea carti "Le Cinquieme Livre", a aventurilor lui Pantagruel, "L’Ile Sonnante" ("Insula sunatoare"). Spirit umanist, poliglot, cu larga deschidere culturala, a fost una dintre cele mai reprezentative personalitati ale Renasterii. Opera care i-a asigurat nemurirea o constituie romanele Gargantua si Pantagruel, o satira acida la adresa moravurilor acelei epoci, prin care critica bigotismul, superstitiile si abuzurile clerului.
Gargantua si Pantagruel
In scrierea cartilor despre Gargantua si Pantagruel, Francois Rabelais s-a inspirat dintr-o carte de o larga popularitate intitulata “Marile si Nepretuitele Cronici ale marelui si enormului urias Gargantua...... “ si titlul continua cu multe explicatii. Autorul acestei carti a ramas necunoscut, izvoarele de asemenea. “Nepretuitele Cronici...” povesteau aventurile unei familii de uriasi, creata prin farmecele vrajitorului Merlin. Uriasul Gargantua lupta in Anglia impotriva dusmanilor regelui Arthur. Autorul n-a pastrat din aceasta decat unele personaje, putine episoade, si cateva procedee de stil.
“Gargantua si Pantagruel“ constituie un vast roman satiric, o epopee comica. Scriitorul scoate in evidenta si reproseaza abaterea de la scopul iniţial, gandirea ingusta, lacomia si ipocrizia.